[Strofa 1]
Sub cerul pustiu, îmi pierd pașii-n uitare,
Chemarea tăcerii mă trage-n visare.
Parcă aud un murmur, undeva-n depărtare,
O chemare veche, de care nu am scăpare.
[Refren x2]
Chemarea tăcerii, mă cheamă pe drum,
Spre zări necunoscute, departe de acum.
Sunt pași nevăzuți, sub pașii mei grei,
În chemarea ei, mă pierd printre ei.
[Strofa 2]
Umbrele nopții mă-mbrățișează cu răbdare,
Chemarea tăcerii e-o linie subțire,
Între ce simt și ce-aș vrea să uit,
Pe căi ascunse, un dor e născut.