În lumina dimineții, mă trezesc,
Ploaia cade, parcă totul se opresc.
Gânduri multe, vise neîmplinite,
E luni din nou, speranțe răsărite.
Luni, începem iar,
Cu vise și un nou avânt,
Luni, ne ridicăm,
Spre stele, neîncetat visăm.
Într-un oraș aglomerat, mă pierd,
Pași grăbiți, dar speranța n-o pierd.
Privind înainte, către cerul clar,
E luni din nou, un nou început bizar.